Descriere

„În dimineaţa zilei de 25 decembrie 1949 mă plimbam pe intervalul liber din camera 4 Spital a penitenciarului din Pitești. Mă gândeam că e Crăciunul, că toţi cei care eram acolo nu îndrăzneam să ne spunem gândurile, necum să cântăm un colind, așa cum fiecare am făcut-o întrecuta viaţă liberă. Așteptam să vină hârdăul cu terci – o fiertură din făină de cucuruz, dar care, fiind puţină, nu se îngroșa, rămânând ca cirul care se dă acasă la purceii de curând înţărcaţi.

Deodată, pe latura mică a camerei, unde erau paturile suprapuse, un mic grup a cerut să se facă liniște. S-a oprit totul: vorbe, șoapte, plimbări, aranjarea locului de dormit. Totul a părut că s-a încremenit, toată lumea aștepta. Un tip bine zidit a început să vorbească:

– Noi, o parte dintre studenţii care suntem aici, am hotărât să cerem autorităţilor o perioadă de reeducare, întrucât am fost minţiţi și înșelaţi în convingerile noastre, ajungând astfel aici. Dorim să ne reface viaţa și să fim utili societăţii noi care se construiește afară. Punem întrebarea: cine este de aceeași părere cu noi? Să ne vină alături acum. Pe cel care nu face acest pas îl considerăm dușmanul nostru.”

Petru Cojocaru